Skypoterapia
Printre tendinţele în psihoterapie este şi aceea a şedinţelor online, pe Skype sau alt program de video conferinţă. Această practică este atât de răspândită în SUA încât are şi propriul nume: skypoterapie.
Şi la noi în ţară această abordare este tot mai frecventă, prin urmare am început să să mă documentez pe acesta temă şi să văd care sunt beneficiile şi contraindicaţiile, din perspectiva specialiştilor care deja folosesc şedinţele online.
Citind blogurile specialiştilor de peste hotare, fie specialiști în şedinţe de psihoterapie online, fie a celor împotriva acestui curent, m-am trezit în acea poveste cu Rabinul:
Odată, la un rabin vestit pentru înţelepciunea cu care judecă pricinile şi cu care împărţea dreptate se duce şi Itzic să asiste la o judecată.
Îl ascultă rabinul pe întâiul împricinat, se gândeşte şi-i răspunde:
– „Ai dreptate.”
Îl ascultă şi pe al doilea împricinat şi zice:
-„Şi tu ai dreptate.”
-„Rabi, zice atunci Itzic, dar nu se poate să aibă şi unul şi altul dreptate.”
-„Şi tu ai dreptate”, îi răspunde rabi lui Itzic.
Ce este Skypoterapia? Consilierea sau Psihoterapia mutate în mediul online prin intermediul aplicaţiilor ce permit persoanelor comunicarea video la distanţă.
De ce ar alege o persoană consilierea pe Skype?
– motive financiare – se spune că este mai ieftină – nu aş putea confirma sau infirma acest aspect
– economiseşte timp – rămâi în confortul propriului cămin său birou, nu mai pierzi timp pe drum, prin mijloace de transport
– daca ai un loc de muncă care implică multe călătorii, prin psihoterapia online nu ratezi nicio şedinţă
– unele persoane preferă să lucreze cu terapeuţi din alte zone și astfel scad şansele de a se întâlni cu terapeuţii lor în situaţii sociale
– flexibilitatea programului – şedinţa fiind online se poate programa la ore diferite
– multi terapeuţi oferă prima şedinţă gratuită iar în felul acesta, înainte de a lua o decizie privind continuarea terapiei, poţi discuta mai mulţi terapeuţi înainte de a te hotărî care este potrivit pentru tine
– pentru persoanele care au dificultăţi de a părăsi casa (fobii de exemplu) este mai uşor să intre în contact cu un terapeut online iar ieşirea din casă pentru o şedinţă față în față poate deveni un obiectiv terapeutic
– pentru unele persoane este mai uşor contactul online decât în față în față
– consilierea/psihoterapia online oferă acces la servicii specializate persoanelor aflate în zone izolate sau în care nu există astfel de servicii
– dificultăţi lingvistice – dacă te-ai mutat în altă ţară şi nu eşti vorbitor al acelei limbi sau simţi nevoia unei terapii în limba nativă
Care sunt dificultăţile sau contraindicaţiile Skypoterapiei?
– crearea relaţiei terapeutice în mediul online este mai dificilă decât faţa în faţă
– nu este potrivită pentru situaţiile de criză unde este de preferat contactul direct cu terapeutul
– confidenţialitatea – codul deontologic al psihoterapeuţilor şi consilierilor implică responsabilitatea pentru confidenţialitatea şedinţei iar în mediul online există un risc mai mare de încălcare a confidenţialităţii şi securităţii, chiar dacă site-urile specializate fac eforturi pentru a păstra securitatea datelor.
– eficienţa acestei metode – momentan există foarte puţine cercetări dacă acesta metodă este într-adevăr eficienta. Lipsa interacţiunii față în față creşte riscul de diagnostic greşit, de aceea nu este recomandată pentru diagnoza unor tulburări clinice cum ar fi depresia cronică sau psihoza.
– dificultăţi tehnice – apar diverse probleme de conexiune sau calculatoarele se pot bloca
– credibilitatea terapeutului – este important să verificaţi dacă acel terapeut are acreditările necesare de la Colegiul Psihologilor
– probleme etice – deoarece prin intermediul internetului nu mai există graniţe apare întrebarea: este legal pentru un psihoterapeut acreditat într-o anumită ţara să ofere consiliere clienţilor aflaţi în alte state unde terapeutul nu are acreditare?
“The Atlantic” publica articolul unui terapeut specializat în psihoterapia online, Burgo. Acesta vorbeşte despre şedinţele sale online printer printre care şi o şedinţă cu un client pe FaceTime în timp ce conducea maşina. Acest lucru mă face să mă întreb cât de mult beneficia acel client de beneficiile psihoterapiei? Cum poţi fi implicat în procesul terapeutic în timp ce conduci? Persoanele care au trecut prin psihoterapie ştiu cât eşti de concentrat în şedinţa de terapie, câtă atenţie implică.
Acelaşi autor vorbeşte de noul sistem Oculus Rift şi despre modul în care acesta va transforma psihoterapia, şedinţele putând fi mutate într-un cabinet virtual.
Hmmm… acest exerciţiu de imagine, chiar exerciţiul în sine, mă sperie şi mă îngrijorează. Dacă noi ca psihoterapeuţi încurajăm acest sistem în care persoanele nu mai au contact în realitate, dacă noi încurajăm comunicarea prin avataruri, ce vom trata noi de fapt ? Persoane sau alter-egouri într-o realitate virtuală?
Sunt de acord că psihoterapia online oferă ceva acolo unde nu este nimic. Că uneori nu există o alternativă şi decât nimic mai bine ceva, că există situaţii în care psihoterapia online are avantaje. Dar nu pot fi de acord să înlocuiască în totalitate terapia clasică față în faţă. Ecranul unui calculator este şi o barieră, un mecanism de protecție, un mod de a nu te implica total în procesul terapeutic, poate fi şi un mod de autosabotare.
“Decât deloc, mai bine un pic” nu înseamnă că mutăm terapia în mediul online, ci doar că trebuie folosită cu înţelepciune, numai atunci când e nevoie.
Todd Essig a făcut o comparative foarte interesantă : dacă un medic face o operaţie de traheostomie de urgenţă folosind un pix, nu înseamnă că trebuie să ne operăm la medicii care folosesc ca instrumente doar materiale de papetărie.
Psih. Cristina Enescu